Altfel, lumea pare uşor dusă cu neuronu’ capului, de-o astenie ambuscată de primăvară, de circulă tot felu’ de idei şi fapte cel puţin stranii dacă nu de-a dreptu’ rupte din evenimentele zilei în care viaţa bate filmu’. Astfel, nea Costică Budanezu şi-a reiterat intenţia oarecum obsesivă, de a aduce totuşi la Iaşi mumia lu’ Tutankamon, când era mic, în speranţa că astfel va scăpa judeţul de necazuri şi mai ales nevoi. Şi crize. Sigur că poate că mai la îndemână ar fi fost o exorcizare în masă la Maglavid, un transfer de minuni de la Cogea Mitu ori o sănătoasă atingere cu mâna a lui Vasilică, mielul Domnului. Mielu’ domnului preşedinte, desigur, că al majorităţii creştinilor va fi ca de obicei, mai c-o nară. Altfel, desigur că încontrarea preşedintelui de cejeu cu liderul politic regional al filialei din umbra tufei de trandafiri confuji, cu luntrea-n două cururi, vorba neamţului, nu e decât un fonfeu de imagine, o gulgută menită a distrage atenţia de la moşmandele care bântuie pe sub mese, acolea de unde vine parandărătu şi toţi e ca fraţii, de-o cumetrie politică cu chiuituri şi stropi!...