Pupat şi în Piaţa Independenţii

Venind însă vorba de cogeamitele lideroiu regional, recte de cel mai matur Primărete fleaşcă de geluit (da, dom’le, ăla esmatriculat de la doctoratu’ scris de alţii, ăla de nu-şi plăteşte datoriile de onoare, că n-are!), pare-se că din puţul gîndirii geostrategice, la vremi de crize ambuscate, filosofia supravieţuirii politice este de a fi mereu cu cine şi pe unde trebuie, prin dosul cui trebe pupat cu frenezie susţinută, cu metodă şi abnegăţii. Că, dacă tot se mânări o şedinţă a Comisiei de agricultură din Senat la Iaşi şi se pomeni şi alde Geoană cel voinic cu merele de pleaşcă prin zonă, la un plantat de boscheţi, ar fi fost păcat de maturu’ Premărete să ramână ca proasta-n piaţă, uitându-se ca găina la muci, şi să rateze o felaţie la scurt, da’ cu repetiţie. Noroc că s-au mărit tarifele la ridicat gunoaiele, cu sau fără maţe, şi tomberoanele, başca europubelele, au redevenit nişte generoase cornuri ale abundenţei, că la vremi de criză, merge uns, ca pe mână, un tsunami de scumpire a taxelor şi impozitelor locale...

Posteaza un comentariu